Metafora Luminii

Ein Sof and Tzimtzum (Hebrew צמצום ṣimṣūm &quo...

Ein Sof si Tzimtzum (צמצום). (Photo credit: Wikipedia)

Lumina  (Ohr) este metafora preferata de mistici pentru a descrie diferitele manifestari si emanatii ale Creatorului. Acest termen nu este ales intamplator, insa in mod cert, ca orice cuvant al Omului, este doar o forma primitiva de a numi ceva ce nu putem cuprinde cu adevarat, caci El este de necuprins.

Insa “Torah vorbeste in limba Omului”[1], si din acest motiv profetii si inteleptii au folosit un limbaj antropomorfic[2], adica termeni din lumea materiala, empirica sunt alesi pentru a descrie lucruri abstracte din lumea spirituala.

La inceput cititorul neavizat va materializa tot ce citeste si intelege, insa dupa ce va primi intelepciunea si dezlegarea de sus, va incepe sa intrezareasca profunzimea scrierilor, “dematerializand” termenii materiali. Acesta este limbajul ramurilor si radacinilor, unde tot ce exista in “lumile de sus” are corespondenta in lumea noastra, insa nu o corespondenta “totala”. Ci mai degraba, tot ce exista in “lumile de sus” are atingere in lumea noastra.

Rabbi Joseph Albo spunea ca “lumina” poseda niste calitati exceptionale care o apropie, prin analogie, cu Divinul:

–        Existenta Luminii nu poate fi negata ;

–        Lumina nu este un lucru corporal (as adauga – nici macar un corpuscul);

–        Lumina faciliteaza vederea si trecerea din potential la actual;

–        Lumina bucura sufletul ;

–        Cineva care nu a vazut niciodata un corp luminos nu poate intelege culorile si frumusetea luminii;

–        Chiar cineva care a vazut corpuri luminoase nu poate sa suporte sa priveasca lumina intensa, si daca insista sa priveasca mai mult decat ii este dat sa o faca, ochii lui vor deveni orbi si nu vor mai putea distinge ulterior lucruri care in mod normal ar fi vizibile.

Rabbi Joseph Ergas lista si el urmatoarele calitati:

–        Lumina este subtila ;

–        Lumina emisa din “luminar” nu se separa niciodata de acesta ;

–        Lumina se imprastie instantaneu ;

–        Lumina este capabila sa radieze toate obiectele fizice si sa le penetreze pe cele transparente ;

–        Lumina nu se amesteca cu nimic ;

–        Lumina nu se schimba, perceptia noastra asupra luminii se schimba ;

–        Lumina este esentiala vietii ;

–        Lumina este “absorbita” de recipient in functie de necesitatile acestuia .

Cu toate ca analogia Lumina – Actiune Divina este satisfacatoare pentru majoritatea cazurilor, nici ea nu este perfecta. “Luminarul” este incapabil sa se restrictioneze pe sine (Tzimtzum). Inteleptii nu inceteaza astfel sa ne atentioneze ca tot ceea ce citim in scrierile Kabbaliste autentice, nu se refera la lucruri si interactiuni materiale, “intinate” de limitarile lumii fizice : timpul si spatiul, ci la aspecte pur spirituale.


[1] Berachot 31b; Mechilta, and Tanchuma. on Exodus 15:7 and 19:18; Sifm on Levit. 20:2.

[2] Jacob Immanuel Schochet – Mystical Concepts in Chassidism – An introduction to Kabbalistic Concepts and Doctrines, Kehot Publications, Brooklyn, New York, 1988